Bucurestiul gazduieste in premiera mondiala tapiserii unicat intr-o expozitie dubla deschisa pana pe 26 februarie 2012 la Muzeul National de Arta al Romaniei (MNAR) si la Muzeul National de Arta Contemporana (MNAC).
Publicul are ocazia de a vedea pentru prima oara, in cele doua mari muzee din capitala, evolutia unei arte de a lungul secolelor: de la tapiserii istorice realizate pentru regii Frantei pana la tapiserii moderne, dupa Matisse, Picasso, Le Corbusier, Miró si multi altii. Expozitia este un omagiu adus acestei arte minutioase si artizanale care a stiut sa se reinventeze in secolul XX si sa se regaseasca la fel de bine si in arta abstracta, careia ii ofera azi o expresivitate cu totul speciala.
„Tapiseria rezulta din incrucisarea manuala a doua sisteme de fire la razboiul de tesut: urzeala si firul de bateala. Firele de bateala, de diferite culori – in conformitate cu modelul –, acopera in intregime urzeala, care serveste drept armatura. (…) La vremea aceea, tapiseriile erau realizate exclusiv din lana si matase, in proportii variabile, si puteau contine fire de aur sau de argint. ” – Jean Vittet – Curator al expozitiei de tapiserii vechi
Infiintate de Henric al IV-lea, Ludovic al XIII-lea si Ludovic al XIV-lea pentru a furniza Coroanei creatii de prestigiu, cele trei manufacturi, Gobelins, Beauvais si Savonnerie, sunt inca si astazi locuri de creatie active, care perpetueaza – sub mecenatul statului francez – o traditie de excelenta, de patru ori seculara, deschisa spre modernitate.
“Tapiserii regale, 1600 – 1800″, expozitia de la MNAC, propune o selectie semnificativa de 20 de lucrari dintre cele mai remarcabile tapiserii tesute la Gobelins de la inceputul secolului al XVII-lea pana in zorii secolului al XIX-lea, conservate in colectiile Mobilierului National.
Prima manufactura este fondata in 1602 si realizeaza in principal serii mari cu subiect antic, precum L’Histoire d’Artémise tesuta pentru regina Marie de Médicis in 1607 (Le Colosse de Rhodes). Urmeaza, sub domnia lui Ludovic al XIII-lea, aportul lui Simon Vouet, autor a unor numeroase suite profane sau religioase, printre care, La Fille de Jephté, o piesa esentiala. In timpul domniei lui Ludovic al XIV-lea, este infiintata – in 1662- cea de-a doua manufactura Gobelins sub conducerea lui Charles Le Brun.
In secolul al XVIII-lea, continua seria de tapiserii cu subiect istoric, cat si serii mai putin edificatoare destinate apartamentelor regale, printre care celebra tapiserie L’Histoire de Don Quichotte dupa Charles Coypel. Ultimii ani ai secolului al XVIII-lea corespund unei intoarceri la trecutul national (tapiseria L’Histoire de France), in timp ce mitologia revine spectaculos cu tapiseria L’Enlèvement d’Orythie par Borée, dupa François-André Vincent, care impodobeste apartamentele Primului Consul la Tuileries.
Reinnoirea tapiseriei contemporane, din 1950 pana in zilele noastre – expozitia MNAC
Dupa al doilea razboi mondial, Mobilierul National se afla in centrul politicii de incitare la creatie. Covoarele si tapiseriile, tesute dupa modelele originale ale artistilor contemporani, sunt aduse la Mobilierul National si inscrise in inventarele lui.
Productia este folosita la decorul celor mai importante institutii ale statului francez si in expozitii organizate in Franta si in strainatate.
In prima jumatate a secolului XX, universul artistului, cel care creeaza modelul, si universul celui care pregateste spata, al tesatorului, sunt distincte. Anul 1946 marcheaza debutul unei noi ere. Comanda data lui Matisse va permite inaugurarea unei noi metode de lucru, care are la baza un dialog permanent si necesar intre creator si interpretul sau.
Mari artisti ai secolului XX sunt contactati (Picasso, Le Corbusier, Miro, Matta), cat si cei mai reprezentativi artisti ai multiplelor curente ale artei abstracte (Calder, Delaunay, Magnelli, Bloch, Gleb, Mathieu, Poliakoff). Tehnica tesutului lanii, cu posibilitatile ei inepuizabile de scriere, ofera un vast camp de exprimare curentelor si cautarilor plastice celor mai variate, permite formate si decupaje neobisnuite si aplicarea lor nu numai creatiilor picturale, ci si ale unor gravori, sculptori, plasticieni, fotografi si arhitecti (Gilioli, Alechinsky, Hajdu, Portzamparc).
Alegerea celor 35 de opere din cadrul expozitiei de la MNAC arata ca arta tapiseriei nu a incetat sa se reinventeze, dar a ramas fidela siesi. O noua materie, noi dimensiuni, munca vopsitorilor si talentul tesatorilor si ofera impreuna o veritabila originalitate si o expresivitate deosebita.
